fbpx

Fraud Summit

Frauda și amprenta sa asupra mediului de business din România

Frauda corporate este un subiect arareori abordat în comunicarea publică, prin urmare, combaterea fenomenului fraudulos nu reprezintă întotdeauna o prioritate pentru antreprenori sau manageri. Cu toate acestea, amprenta fraudei asupra mediului de business din România este una pregnantă, iar efectele sale pot fi devastatoare.

Conform PwC’s Global Economic Crime and Fraud Survey 2020, la nivel mondial, aproape 1 din 2 companii sunt afectate de fraudă. Este al doilea cel mai ridicat nivel de fraudă din ultimii 20 de ani!

Indiferent de industria în care își face simțită prezența sau de dimensiunea actului ilicit în sine, frauda este de 3 feluri:

Frauda externă, comisă de factori din afara companiei – pot fi clienți, infractori, hackeri, subcontractori, distribuitori sau furnizori. Estimările la nivel mondial arată că 39% dintre fraudele suferite de companii au sursă externă.

Frauda internă, numită și fraudă ocupațională, este comisă de angajați și atinge valori aproximativ egale cu cea externă. Mai precis, 37%, conform aceluiași studiu PwC. Distribuția pe niveluri de management este aproximativ egală: 34% dintre fraudatori fac parte din middle management, 26%, din top management, în timp de 31% lucrează în departamentele operaționale.

Frauda mixtă are loc atunci când fraudatorii externi și cei interni lucrează împreună. 20% dintre fraudele care afectează companiile se încadrează în această tipologie.

Prejudiciul rezultat ca urmare a actului fraudulos nu se reflectă doar în plan financiar direct. Pe lângă pierderile pecuniare rezultate din faptele ilicite, o companie va fi afectată și de amenzi și de costuri generate de măsurile antifraudă luate pentru stoparea imediată a înșelăciunii, dar și pentru un management al riscului ce urmează a fi implementat preventiv. Acestora li se adaugă costuri mai greu cuantificabile, printre care se numără afectarea imaginii companiei din punct de vedere al brandului, micșorarea cotei de piață, impactul psihologic asupra stakeholderilor, riscul reputațional, pierderea încrederii clienților, scăderea moralului, a productivității şi a încrederii echipei în companie sau pierderea unor oportunități ulterioare de business.

Deși are urmări care pot fi devastatoare pentru o companie, frauda nu este de neînvins – ea poate fi prevenită – în caz că nu a fost săvârşită încă – respectiv identificată, dovedită și pedepsită, dacă a avut loc deja. Mai mult decât atât, prejudiciul poate fi cuantificat și recuperat. Mărturie în acest sens stau cele 6 milioane de euro, valoarea estimată a prejudiciului identificat și documentat în cele 12 investigații antifraudă derulate de SPIA în ultimii 3 ani.

Într-un top al celor mai expuse industrii la fraudare, în România, primele locuri ar fi ocupate de asigurări, energie, comerț și banking, fraudele fiind realizate preponderent în mediul offline.

În ceea ce privește infracționalitatea transfrontalieră, industria asigurărilor este cea mai vulnerabilă, fraudele fiind comise de rețele bine organizate, care acționează la nivel global și care au o gamă variată de resurse, know-how și metode, pe care le diversifică și le rafinează constant.

Noul context socio-economic a accelerat transferul infracționalității în mediul online și a extins sfera companiilor expuse riscului.  Pandemia provocată de noul coronavirus a dus la o altă pandemie: cea de fraudă, în special de fraudă cibernetică.

Fraudatorii din mediul online știu care sunt butoanele pe care să apese pentru a declanșa acțiunea pe care și-o doresc. Creează sentimentul de urgență și mizează pe nevoia oamenilor de a reacționa rapid la o situație care li se prezintă ca fiind de risc. Aceștia se folosesc de falsul sentiment de urgență și manipulează psihic și emoțional victima, pentru ca aceasta să nu desfășoare activități de verificare și due dilligence. Printre cele mai utilizate metode de fraudă cibernetică se numără mesajele spam, atacurile malware și emailuri de tip phishing.

Ca o concluzie, frauda nu este un fenomen despre care doar auzim și vedem la știri sau citim în ziare. Frauda nu îi afectează doar pe cei mai bogați. În mediul de business, frauda este mult mai prezentă decât te-ai aștepta. Primul pas pe care îl putem face pentru a schimba ceva este să vorbim public despre fenomenul fraudulos. Să îi recunoaștem existența, să nu ne fie teamă de exemple concrete, să învățăm de la colegi de breaslă care s-au confruntat deja cu fenomenul  despre cum să ne protejăm compania, să vorbim deschis despre măsurile anti-fraudă existente și să conștientizăm importanța prevenției.

Așa a luat naștere FRAUD SUMMIT by SPIA – evenimentul care va reuni pe aceeași scenă reprezentanți de top ai unor industrii și companii care au reușit să țină în frâu fenomenul, specialiști în serviciile de prevenție, identificare și destructurare a grupurilor ilicite și reprezentanți ai autorităților și ai asociațiilor de profil.

Încă de la prima sa ediție de anul acesta, FRAUD SUMMIT by SPIA își propune să fie cel mai mare eveniment din România dedicat amprentei fraudei asupra mediului de business din țara noastră, având un singur obiectiv: acela de a crește nivelul de conștientizare asupra riscului iminent al fraudei și al urmărilor sale, precum și de a face cunoscute soluțiile existente.

Pe 27 mai, începând cu ora 09:00 (EEST), FRAUD SUMMIT by SPIA este filmat și transmis live de pe scena Le Chateau București, avându-l în rol de gazdă și moderator pe Marian Hurducaș, fost jurnalist, actual om de comunicare și expert în digital.

Accesul la eveniment este gratuit și se face pe bază de înregistrare, aici: www.fraudsummit.ro

FRAUD SUMMIT este un eveniment organizat de SPIA – Secret Private Investigations Agency, liderul noii generații de investigatori privați din România și susținut de act Botezatu Estrade Partners, în calitate de Main Partner, respectiv Wall-Street.ro & KISS FM , Media Partners.