fbpx

Fraud Summit

FRAUD SUMMIT 2021, EP.2: FRAUDA CORPORATE

În cel de-al doilea panel al FRAUD SUMMIT, cel mai mare eveniment din România dedicat amprentei fraudei asupra mediului de business din țara noastră, Marian Hurducaș și invitații săi au abordat tema fraudei corporate, white-collar crime, din punct de vedere psihologic și juridic.

Ionuț Neacșu este psiholog în cadrul IGPR, cu o experiență de peste 18 ani în domeniul investigațiilor criminale și 5 ani ca negociator în situații de criză. A participat ca negociator la salvarea persoanelor care amenințau că se sinucid, baricadări sau lipsiri de libertate.

Andrei Croitoru este Managing Associate act Botezatu Estrade Partners. Este specializat în white collar crime, oferă consiliere și reprezintă mari corporații interne și internaționale în ceea ce privește corupția și criminalitatea organizată, spălarea banilor, evaziunea fiscală, fraude, infracțiuni legate de muncă, accidente industriale și de muncă. De asemenea, Andrei asistă constant companiile locale și internaționale în pregătirea și implementarea programelor de conformitate și a planurilor de răspuns pentru prevenirea acuzațiilor de complicitate la nivel de conducere și, în general, pentru evitarea răspunderii penale a companiilor și a conducerii acestora.

Ionuț Neacșu: Comportamentele predispuse la fraudă pot fi detectate!

Foarte pe scurt, frauda = furt. Încă din copilărie, suntem învățați că a fura este un lucru rău. Deci, doar oamenii răi fură. Dar, conform lui Ionuț Neacșu, răul nu are substanță proprie, ci este alimentat de comportamente precum lăcomia, egoismul sau lipsa de respect noi înșine și pentru cei din jur.

Știm, în același timp, că frauda apare atunci când sunt îndeplinite concomitent 3 condiții:

  1. Apare oportunitatea, adică acel context care favorizează desfășurarea fraudei.
  2. Există motivația, adică factorii care determină un om să comită fraudă
  3. Fraudatorul are și o justificare, pe care o folosește pentru a scuza fapta comisă.

Creierul uman nu are capacitatea de a prelucra întreaga cantitate de informație pe care o primește de la corp, prin cele 5 simțuri (olfactiv, vizual, gustativ, auditiv, percepție). El recunoaște și procesează acele informații care îi validează propriile credințe, valori și obiceiuri, adică ceea ce învățăm în cei „7 ani de-acasă” și comportamentele pe care le vedem sau le avem noi înșine și cei apropiați nouă.

Ionuț Neacșu răspunde, pe rând, la o serie de întrebări importante pentru orice manager sau antreprenor:

De ce decide un angajat să își fraudeze propria companie?

Cum recunosc, ca angajator, un comportament suspect? Există semnale?

Poate fi modelată mintea umană?

Andrei Croitoru: Lipsa de conștientizare a fraudelor interne duce la o subdimensionare a resurselor alocate pentru prevenția și combaterea fraudelor în organizație.

Din punct de vedere juridic, abordarea fraudei corporate este complexă și poate îmbrăca mai multe conotații, nu doar din punct de vedere penal: pot exista încălcări la nivel anti-concurențial sau ale unor reglementări sectoriale, ale căror autorități de control sunt administrative. De aceea, raportarea neregulilor către autorități trebuie făcută cu asistență juridică de specialitate.

Mai mult decât atât, complexitatea fraudei este direct proporțională cu dimensiunea organizației sau cu dimensiunea activității organizației în care se produce. Frauda poate fi comisă împotriva organizației dar și, aparent, în beneficiul organizației, prin fraudă îndreptată împotriva altor organizații.

Cum reacționează companiile atunci când descoperă că au fost fraudate de proprii angajați? În primul rând, odată descoperită frauda, organizația va trebui să decidă ce face cu fraudatorul, cu frauda și cu prejudiciul. Conform declarațiilor lui Andrei Croitoru, în majoritatea cazurilor, companiile aleg să rezolve problema fraudei ocupaționale în intern, sub motivația că mecanismele interne de disciplinare sunt suficiente, se tem de publicitatea negativă, nu au probe sau acestea sunt insuficiente.

Conform 2020 Report to the Nations realizat de ACFE, Association of Certified Fraud Examiners:

» doar 49% dintre cazurile de fraudă ocupațională sunt raportate organelor de urmărire penală, în creștere față de 2018, când procentul era de doar 31%.

» 81% dintre fraude sunt săvârșite de bărbați, cu prejudicii de 3 ori mai mari decât în cazul fraudelor comise de femei.

» 58% dintre fraude sunt complexe, având 2 sau mai mulți făptuitori implicați.

» 51% dintre cazurile de fraudă ocupațională au fost detectate inițial ca urmare a raportărilor făcute de terțe persoane, inclusiv angajați (45%).

Care sunt factorii care favorizează comiterea fraudei?

Care sunt pașii pe care o companie îi poate face pentru prevenția penală?

Cum recomandă specialiștii să fie făcută raportarea neregulilor către specialiști?

Care este principalul motor al fraudei?

Suntem martori la evoluția fraudelor sau a oportunităților de fraudă?

Răspunsul la întrebările de mai sus și nu numai, le veți afla urmărind episodul cu numărul 2 al FRAUD SUMMIT 2021 – un eveniment organizat de SPIA, liderul noii generații de investigatori privați din România, cu susținerea act Botezatu Estrade Partners, în calitate de Main Partner, alături de wall-street.ro și Kiss FM, Media Partners.

Dacă îți dorești un business imun la fraudă, scrie-ne pe contact@spiaromania.com .

Urmărește mai jos întregul episod în format audio și video sau pe oricare dintre platformele:

» Anchor FM: https://anchor.fm/businessimunlafrauda/episodes/2–Frauda-CORPORATE-FRAUD-SUMMIT-2021-EP-2-e190iam

» Spotify: https://open.spotify.com/episode/5kUPMvklceXwFpCLRezWee?si=sb8xkSIDQT2LuAeyDAV7Hw

» YouTube: https://youtu.be/WXv9mb6THW8

Ascultă episodul 2 AICI:

Urmărește episodul 2 AICI: